Anul 2025 marchează o etapă importantă pentru infrastructura din România. După decenii în care proiectele au avansat greu și fragmentat, acum vedem o mobilizare fără precedent. Autostrăzi, drumuri expres, poduri și linii feroviare sunt în construcție în ritm accelerat, iar impactul lor începe să fie vizibil: timpi mai scurți de deplasare, zone mai bine conectate și perspective economice mai solide.
Autostrada A7 – Autostrada Moldovei
Cel mai ambițios proiect rutier al momentului este Autostrada A7, cu o lungime planificată de peste 450 km între Ploiești și Siret. Traseul trece prin Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani și Suceava, conectând regiuni întregi la rețeaua națională și europeană de transport.
În 2024 au fost deschiși pentru trafic peste 115 km, iar în 2025 sunt așteptați încă 160–170 km. Planul este ca, până în 2026, să fie finalizată integral secțiunea Dumbrava–Pașcani, adică aproximativ 320 km de autostradă. Beneficiile sunt multiple: scăderea timpilor de călătorie, siguranță rutieră sporită, atragerea de noi investiții în regiunea Moldovei și integrarea mai puternică a României în coridoarele de transport europene.
Alte proiecte strategice în derulare
Pe lângă A7, 2025 aduce progres și pe alte șantiere importante:
- A0 – Inelul de centură al Bucureștiului, care va devia mare parte din traficul greu și va conecta direct autostrăzile din jurul Capitalei.
- Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, deja un reper al ingineriei românești, completat de lucrări de modernizare a altor poduri strategice.
- Drumuri expres precum Craiova–Pitești și Brăila–Galați, ce reduc semnificativ timpii de transport și cresc siguranța rutieră.
- Modernizarea infrastructurii feroviare, parte a coridoarelor europene, pentru a susține atât transportul de pasageri, cât și cel de marfă la standarde moderne.
De la construcție la durabilitate
Construirea infrastructurii este doar începutul. Durabilitatea și siguranța pe termen lung depind de programe riguroase de întreținere și de implementarea tehnologiilor moderne de monitorizare. În lipsa acestora, orice investiție riscă să-și piardă valoarea înainte de termen.
Femaris sprijină aceste procese prin echipamente de monitorizare performante și servicii de mentenanță, asigurând protecția investițiilor și creșterea duratei de viață a infrastructurii.
Soluția nostră: BeanAir Sensors
Tehnologia BeanAir aduce un plus esențial în protejarea infrastructurii. Sistemele lor de monitorizare structurală wireless utilizează senzori care măsoară vibrațiile, înclinarea sau mișcările critice ale structurilor. Montați pe poduri, pasaje, stâlpi sau fundații, acești senzori transmit date în timp real și pot semnala imediat orice abatere de la parametrii normali.
Cum se aplică pe infrastructura din România
Imaginați-vă Autostrada A7, cu zeci de poduri și viaducte noi. Fiecare structură poate fi echipată cu senzori BeanAir care monitorizează permanent vibrațiile și mișcările. Dacă un pilon începe să se încline sau apar vibrații anormale din cauza traficului greu, sistemul transmite o alertă automată către operatori. În acest fel, echipele de mentenanță pot interveni rapid, înainte ca problema să devină critică sau să necesite reparații costisitoare.
Aceeași soluție poate fi aplicată și la poduri istorice aflate lângă șantiere, unde vibrațiile produse de utilaje ar putea afecta structura, sau la lucrări urbane de mare amploare, unde siguranța comunității este prioritară.
În concluzie, România construiește astăzi mai mult ca oricând, iar infrastructura devine un motor real al dezvoltării economice. Însă succesul pe termen lung nu depinde doar de kilometrii de autostradă inaugurați, ci și de modul în care aceste investiții sunt protejate și întreținute. Cu echipamentele potrivite, fiecare pod, drum sau șantier poate fi monitorizat și menținut la standarde europene, oferind comunităților siguranța și beneficiile pe care le merită.
