Monitorizarea zgomotului

Monitorizarea zgomotului:

Monitorizarea zgomotului este esențială pentru monitorizarea constantă a intensității și frecvenței sunetului pe o perioadă extinsă de timp, fără necesitatea intervenției umane directe. Această practică poate fi împărțită în două categorii principale: monitorizarea zgomotului în mediile de lucru și supravegherea zgomotului ambiental.

 
Despre monitorizarea zgomotului:

Explorăm acum conceptul de monitorizare a zgomotului. Această practică implică înregistrarea pe termen lung a nivelurilor de sunet fără a necesita intervenția umană constantă. Există două categorii principale în acest domeniu: monitorizarea zgomotului la locul de muncă și monitorizarea zgomotului din mediu. Diferențierea între acestea se bazează pe locul și scopul sursei de sunet. Monitorizarea zgomotului ambiental, în special, reprezintă o formă larg răspândită de supraveghere a mediului și se efectuează de obicei cu ajutorul sistemelor de monitorizare specializate.


Importanța monitorizării zgomotului:

Monitorizarea zgomotului devine esențială ori de câte ori există riscul de depășire a limitelor stabilite pentru nivelul de zgomot. Această practică derivă din studii ample asupra relației dintre zgomot și sănătate, ceea ce a determinat guvernele din diferite țări să stabilească valori limită naționale și reglementări pentru zgomotul de mediu.


Monitorizarea calității zgomotului:

Monitorizarea calității zgomotului reprezintă procesul de măsurare continuă a nivelurilor de zgomot dintr-un mediu, cu scopul de a se asigura că acestea rămân în limitele acceptabile. În funcție de context, sunt utilizate diverse metode și instrumente în acest sens. De exemplu, la locurile de muncă, sonometrele și dozimetrele de zgomot sunt folosite în mod obișnuit, în timp ce monitoarele de zgomot sunt adesea preferate pentru măsurătorile mai ample ale mediului.


Despre limitele de zgomot:

Ce limite de decibeli sunt impuse zgomotului ambiental? Această întrebare are răspunsuri variate, în funcție de reglementările locale. De obicei, limitele permise de zgomot ambiental se situează în jurul valorilor de 65 dBA pentru perioada de zi și de 55 dBA pentru perioada de noapte. Cu toate acestea, este important să reținem că aceste cifre pot varia în funcție de orientările specifice și a considerațiilor regionale.

 
 

Despre sistemele de monitorizare a zgomotului:

Ce reprezintă un sistem de monitorizare a zgomotului? Conform ISO 1996-2, un astfel de sistem cuprinde un monitor de zgomot și un centru de colectare a datelor, împreună cu întregul hardware și software asociat necesar pentru monitorizarea zgomotului ambiental.


Rolul și utilizarea monitorului de zgomot:

Care este scopul fundamental al unui monitor de zgomot? Scopul său este să furnizeze date precise privind nivelul de zgomot dintr-o anumită locație, pentru a putea fi comparate cu limitele stabilite.
Pentru ce se folosește un monitor de zgomot? Principalul său scop este să măsoare și să evalueze nivelurile sau caracteristicile diferitelor tipuri de zgomot ambiental. În conformitate cu standardele ISO 1996-2, aceste monitoare sunt proiectate special pentru a evalua sursele primare de zgomot, precum traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian și activitățile industriale.




Despre terminalul de monitorizare a zgomotului (NMT):


Ce înseamnă Noise Monitoring Terminal (NMT)? Este un dispozitiv specializat pentru monitorizarea automată și continuă a sunetului. Acesta măsoară nivelurile de presiune acustică ponderate A, spectrele acestora și anumite date meteorologice relevante, cum ar fi viteza și direcția vântului, ploaia, umiditatea și stabilitatea atmosferică, conform ISO 1996-2:2017.


Diferența dintre un monitor de zgomot și un sonometru Clasa 1:

Cum se distinge un monitor de zgomot de un sonometru de clasă 1? Monitoarele de zgomot de clasă 1 respectă aceleași standarde de performanță ca și sonometrele de clasă 1 conform IEC 61672. Deși nu există o standardizare unică exclusiv pentru monitoarele de zgomot, principalele standarde care ghidează construcția și performanța acestora sunt IEC 61672-1, care se referă la capacitatea instrumentului de a măsura nivelurile de sunet, și ISO 1996-2, adaptată pentru aplicațiile de monitorizare. IEC 61672-1 definește criterii esențiale de performanță pentru aceste dispozitive, inclusiv domeniul lor de funcționare liniar, răspunsul direcțional, răspunsul în frecvență și intervalul de funcționare al temperaturii.


Alte considerații și importanța aprobării modelului conform IEC 61672:

De ce este crucială aprobarea modelului conform IEC 61672 pentru monitoarele de zgomot? Aprobarea modelului conform acestui standard asigură standardizarea, precizia și fiabilitatea acestor dispozitive. Este o garanție atât pentru producători, cât și pentru utilizatorii finali, că instrumentul își va îndeplini funcția în mod corect și consecvent. Aprobarea modelului conform IEC 61672 este crucială din mai multe motive:
  • Standardizare și Consecvență: IEC 61672 este un standard stabilit de Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) care specifică specificațiile de performanță electro-acustică pentru sonometre. Conformitatea asigură că monitorul de zgomot îndeplinește un set recunoscut de specificații și standarde, garantând măsurători consistente și precise la niveluri diferite ale instrumentelor și producătorilor.
  • Recunoaștere Internațională: IEC este un organism recunoscut la nivel internațional, iar respectarea standardelor sale face ca un monitor de zgomot să fie acceptat în mai multe țări și regiuni. Acest lucru facilitează comerțul transfrontalier și utilizarea acestor dispozitive.
  • Precizie și Fiabilitate: Standardul IEC 61672 impune cerințe riguroase pentru precizia și fiabilitatea sonometrelor. Aprobarea modelului conform asigură că monitorul de zgomot a fost testat și s-a dovedit că îndeplinește sau depășește aceste cerințe stricte, garantând că măsurătorile sale sunt fiabile și precise.
  • Încrederea Consumatorilor: Aprobarea conform IEC 61672 oferă încredere în performanța și calitatea unui monitor de zgomot pentru utilizatorii și consumatorii acestuia. Ei pot avea încredere că citirile furnizate de dispozitiv sunt precise și de încredere.
  • Conformitate cu Reglementările: În multe jurisdicții, este obligatoriu ca monitoarele de zgomot să respecte anumite standarde, în special atunci când sunt utilizate în scopuri legale sau oficiale, cum ar fi verificările poluării fonice sau monitorizarea zgomotului la locul de muncă. Conformitatea cu IEC 61672 asigură că aceste dispozitive pot fi utilizate în astfel de scenarii fără probleme legale.
  • Facilitarea Comparării: Atunci când mai multe monitoare de zgomot respectă același standard, permite utilizatorilor să-și compare caracteristicile și performanța în condiții echitabile, asigurându-se că orice diferențe între citiri sunt atribuite capacităților intrinseci ale dispozitivelor și nu diferențelor de conformitate la standard.

 



 
Despre importanța microfoanelor MEMS în monitorizarea zgomotului:

Microfoanele Micro-Electro-Mechanical Systems (MEMS) au reprezentat un salt semnificativ în domeniul monitorizării zgomotului, iar recunoașterea lor de către organizațiile de standardizare aduce o confirmare suplimentară asupra importanței lor. Iată o analiză a motivelor pentru care microfoanele MEMS reprezintă o piatră de hotar în monitorizarea zgomotului:
  1. Miniaturizare și Integrare: Dimensiunile reduse ale microfoanelor MEMS permit integrarea lor ușoară în diverse dispozitive. Această capacitate de miniaturizare facilitează dezvoltarea de echipamente de monitorizare mai compacte și portabile, potrivite pentru o varietate de aplicații.
  2. Eficiență Cost-Performanță: În comparație cu microfoanele tradiționale cu condensator electret (ECM), microfoanele MEMS pot fi produse în cantități mari la un cost relativ mai redus. Acest lucru face ca monitorizarea zgomotului să devină mai accesibilă și mai răspândită.
  3. Consistență în Performanță: Procesele de fabricație semiconductoră utilizate în producția microfoanelor MEMS garantează o performanță constantă în toate unitățile. Această uniformitate este esențială pentru o monitorizare precisă a zgomotului.
  4. Durabilitate și Fiabilitate: Datorită numărului redus de piese mobile și a robusteții lor, microfoanele MEMS sunt capabile să reziste mai bine în condiții dificile, fiind ideale pentru monitorizarea mediului pe termen lung.
  5. Capabilități Digitale: Mulți producători de microfoane MEMS oferă modele cu interfețe digitale, ceea ce simplifică proiectarea sistemului și permite integrarea lor mai eficientă cu sistemele digitale moderne.
Aprobarea Physikalisch-Technische Bundesanstalt (PTB) în 2022 pentru primul fonometru de clasă 1 din lume, echipat cu microfon MEMS pentru monitorul de zgomot SV 307A, subliniază acceptarea tot mai largă a tehnologiei MEMS în aplicații conforme cu standardele de înaltă precizie. De asemenea, omologarea tipului pentru dozimetrul de zgomot SV 104 de către BEV Austria în 2014 a marcat un moment important în evoluția acestei tehnologii. Recunoașterea din partea unor organisme de standardizare renumite este o confirmare a performanței, fiabilității și consistenței microfoanelor MEMS, poziționându-le ca alternative viabile sau chiar preferate față de microfoanele tradiționale în aplicațiile de monitorizare a zgomotului, atât în mediu, cât și la locul de muncă.

 


 



Ce presupune un microfon MEMS?:

Microfoanele MEMS (Micro Electrical Mechanical System) sunt compuse din trei componente esențiale: MEMS, ASIC și înveliș. Atât microfonul MEMS, cât și ASIC-ul sunt încapsulate împreună într-o cavitate, înconjurată de un substrat și un capac. Intrarea de sunet (port acustic) poate fi situată fie în substrat, fie în capac și este adesea poziționată direct în cavitatea MEMS.

Senzorul MEMS este un condensator de siliciu alcătuit din două suprafețe izolate electric: placa din spate și diafragma. Placa din spate este fixată și acoperită de un electrod, în timp ce diafragma este mobilă și are multiple orificii acustice.

Diafragma este mobilă și cunoscută și sub numele de membrană. O undă sonoră care trece prin orificiile acustice ale plăcii din spate va pune diafragma în mișcare, generând o modificare a capacității între cele două suprafețe corespunzătoare. Acest semnal este ulterior convertit într-un semnal electric de către circuitul integrat specific aplicației (ASIC).



Există două tipuri principale de microfoane MEMS: analogice și digitale:

Pentru microfoanele MEMS analogice, semnalul electric de ieșire de la ASIC este direcționat către un preamplificator extern, care amplifică semnalul și îl pregătește pentru a fi folosit ca intrare într-un lanț acustic.

În cazul microfoanelor MEMS digitale, ieșirea ASIC este trimisă către un convertor analog-digital (ADC) intern pentru a furniza un semnal digital. Acest semnal poate fi în formatul PDM (modulat cu densitate de impuls), care este un flux de date cu o frecvență mare de eșantionare și o rezoluție de 1 bit, sau în formatul I2S (Inter-IC Sound), care este similar cu PDM-ul, dar include un filtru de decimare și un port serial pentru a produce o frecvență de eșantionare audio standard.

Top of Form



Cum au apărut microfoanele MEMS în contextul monitorizării zgomotului?:

Începuturile utilizării microfoanelor MEMS în monitorizarea zgomotului datează din 2013, când au fost folosite inițial în dozimetria zgomotului. Odată cu apariția microfoanelor MEMS de nouă generație în 2019, acestea au devenit viabile și pentru monitorizarea ambientală




Care sunt beneficiile aduse de microfoanele MEMS în monitoarele de zgomot?:

Utilizarea microfoanelor MEMS reduce costurile sistemului de monitorizare fără a compromite performanța. Acestea oferă rezultate similare cu microfoanele clasice cu condensator în ceea ce privește performanța sistemelor de monitorizare, asigurând în același timp conformitatea cu standardele precum IEC 61672-1 în ceea ce privește domeniul de operare liniar, răspunsul în frecvență și intervalul de temperatură.


Apariția microfoanelor MEMS a redus semnificativ costul terminalului de monitorizare a zgomotului, în medie cu jumătate. Aceasta nu numai că aduce economii la nivelul terminalului de monitorizare a zgomotului, dar scade și costurile serviciilor de întreținere. Microfoanele MEMS sunt rezistente la interferențele de radiofrecvență (RFI) și la interferențele electromagnetice (EMI), precum și la condițiile de mediu aspre. Această rezistență este esențială pentru aplicațiile de monitorizare a zgomotului în medii cu temperaturi extreme și fluctuații climatice.


Care este distincția între clasa microfonului și clasa de monitorizare a zgomotului?:

Clasa microfonului și clasa sonometrului sunt adesea confundate, dar există diferențe semnificative între ele. În timp ce standardele precum IEC 61672-1 stabilesc cerințele de performanță pentru sonometre, ele nu specifică cerințele pentru microfoanele separate. Astfel, cerințele de performanță ale clasei IEC 61672-1 se aplică sonometrelor în ansamblu, inclusiv microfonului integrat.
De acum încolo, un monitor de zgomot este considerat a satisface standardele IEC 61672-1 ca un dispozitiv complet, inclusiv microfonul integrat, fără a se face o distincție separată pentru clasa microfonului.

 

 
Cum se desfășoară monitorizarea zgomotului de mediu?:

Pentru a efectua monitorizarea zgomotului ambiental:
  • Selectați echipamentul potrivit: În funcție de zona și scopul măsurării, alegeți între dozimetre de zgomot, sonometre sau monitoare de zgomot.
  • Decideți durata: Stabiliți dacă veți efectua eșantionare (măsurători de scurtă durată) sau monitorizare (măsurători de lungă durată).
  • Alegeți un loc de măsurare:
  • Locația pentru monitorizarea zgomotului este esențială. Asigurați-vă că locul ales oferă o reprezentare corectă a surselor de zgomot implicate. Instalați monitorul de zgomot la locul de măsurare conform procedurilor ISO. Urmați ghidurile ISO: Consultați în special ISO 1996-2: 2017, care subliniază importanța selecției locului de măsurare. Standardul specifică că locurile pentru măsurarea microfoanelor trebuie alese astfel încât să minimizeze influența sunetului rezidual de la sursele de sunet relevante.
  • Începeți măsurarea: Activați dispozitivul ales și lăsați-l să măsoare pentru o perioadă prestabilită, fie eșantionare sau monitorizare.
  • Analizați datele: După ce ați efectuat măsurătorile, analizați datele pentru a determina dacă nivelurile de zgomot se încadrează în limitele acceptabile sau dacă sunt necesare măsuri de reducere a zgomotului.
  • Calibrați și întrețineți echipamentul în mod regulat: Pentru a asigura măsurători precise și consistente, calibrați echipamentul în conformitate cu recomandările producătorului și standardele ISO.
  • Documentați și raportați: Mențineți înregistrări ale tuturor măsurătorilor, analizelor și acțiunilor întreprinse. În unele cazuri, poate fi necesară raportarea periodică conform reglementărilor locale.
Top of Form






Cum ar trebui să fie poziționat monitorul de zgomot?:

Conform ISO 1996-2, monitorizarea mediului se realizează cu monitoare de zgomot amplasate la o înălțime de 4m, astfel încât să minimizeze influența sunetului rezidual provenit de la surse sonore nerelevante.




Ce echipament ar trebui să fie utilizat?:

Echipamentele de monitorizare a zgomotului de mediu trebuie să îndeplinească cerințele specifice ale aplicației de măsurare, incluzând stabilitatea pe termen lung, robustețea la condițiile de mediu, opțiunile de alimentare și comunicare. În plus față de acestea, ISO 1996-2 stabilește cerințe suplimentare, precum funcționalitățile GPS, analiza frecvenței și monitorizarea condițiilor meteorologice (precum vântul, ploaia, temperatura, umiditatea).




Ce reprezintă monitorizarea nesupravegheata a zgomotului?:

Monitorizarea nesupravegheată a zgomotului implică înregistrarea continuă a zgomotului în aer liber pentru perioade îndelungate, fără intervenția umană. Acest lucru înseamnă că monitorul de zgomot funcționează independent, captând date fără a necesita prezența umană.




Cum funcționează monitorizarea zgomotului online?:

Monitorizarea online a zgomotului este o metodă de urmărire și analiză a nivelurilor de zgomot în timp real, de la distanță. Odată cu creșterea preocupărilor legate de durabilitatea și bunăstarea în zonele urbane, această abordare devine tot mai importantă. Datele de zgomot de la dispozitivul de monitorizare sunt transmise la un centru de colectare a datelor folosind metode de comunicare la distanță. Platforme precum SvanNET permit utilizatorilor să acceseze aceste date de monitorizare a zgomotului online.






Cum se efectuează monitorizarea zgomotului la locul de muncă?:

Pentru a efectua monitorizarea zgomotului la locul de muncă, urmați acești pași și respectați standardul ISO 9612, asigurând siguranța și bunăstarea angajaților dumneavoastră:
  1. Consultați standardul relevant: Înainte de a începe procesul de monitorizare a zgomotului, familiarizați-vă cu ISO 9612, care oferă linii directoare pentru măsurarea expunerii la zgomot la locul de muncă.
  2. Selectați echipamentul adecvat: Pentru monitorizarea zgomotului la locul de muncă, veți avea nevoie de un dozimetru de zgomot - un sonometru specializat conceput pentru a măsura expunerea unui lucrător la zgomot.
  3. Poziționați microfonul: Atașați microfonul dozimetrului de zgomot pe umărul lucrătorului. Asigurați-vă că este plasat la aproximativ 10 cm de ureche pentru a capta o reprezentare exactă a zgomotului la care este expus lucrătorul.
  4. Activați dozimetrul de zgomot: Odată ce microfonul este poziționat corect, porniți dozimetrul de zgomot. Majoritatea dispozitivelor vor înregistra date continuu, captând variațiile nivelurilor de zgomot pe parcursul schimbului de lucru al lucrătorului.
  5. Asigurați conformitatea lucrătorului: Informați lucrătorul despre scopul dozimetrului de zgomot și asigurați-vă că nu modifică sau îndepărtează dispozitivul în timpul perioadei de monitorizare.
  6. Analizați datele: La sfârșitul perioadei de monitorizare, descărcați sau preluați datele din dozimetru. Examinarea acestora vă permite să determinați perioadele de expunere ridicată la zgomot și să calculați doza totală de zgomot a lucrătorului pentru acea perioadă.
  7. Luați măsurile necesare: Dacă nivelurile de zgomot depășesc limitele admisibile de expunere, luați măsuri corective, cum ar fi implementarea controalelor de inginerie, controale administrative sau furnizarea de echipamente de protecție personală, cum ar fi dopuri de urechi sau căști pentru urechi.
  8. Documentați și revizuiți: Mențineți o evidență a tuturor măsurătorilor, analizelor și acțiunilor întreprinse de zgomot. Examinați regulat datele pentru a identifica tendințe sau domenii de îngrijorare și pentru a asigura conformitatea cu reglementările.
  9. Repetați periodic: Monitorizarea zgomotului ar trebui să fie o activitate periodică. Efectuați evaluări regulate pentru a vă asigura că lucrătorii rămân protejați de nivelurile de zgomot dăunătoare și că modificările în utilaje, procese sau mediul de lucru nu cresc expunerea la zgomot.


Care este viitroul monitorizării sunetului?:

Viitorul monitorizării sunetului este pregătit pentru progrese transformatoare, determinate în parte de performanța comparabilă a microfoanelor MEMS și a microfoanelor clasice cu condensator. Microfoanele MEMS, conforme cu standardul IEC 61672-1, asigură respectarea parametrilor precum domeniul de operare liniar, răspunsul în frecvență, răspunsul direcțional și domeniul de funcționare al temperaturii. Pe măsură ce evoluțiile tehnologice se desfășoară, noile monitoare de sunet nu numai că măsoară zgomotul din mediu, dar oferă și analize de date în timp real, monitorizând tendințele de zgomot pe perioade lungi. Integrarea algoritmilor de învățare automată permite crearea de modele sofisticate de predicție a zgomotului, identificând sursele potențiale de poluare fonică și sugerând strategii de remediere. Având în vedere rentabilitatea și performanța lor excepțională, sistemele NMT echipate cu microfoane MEMS devin alegerea definitivă pentru viitoarea monitorizare a zgomotului multipunct, contribuind la un mediu de viață mai durabil și armonios pentru toți.




Monitorizarea sunetului - aspecte cheie:

Monitorizarea sunetului presupune urmărirea sunetului pe termen lung fără intervenția umană și este divizată în monitorizarea la locul de muncă și monitorizarea sunetului din mediu. Monitorizarea sunetului ambiental este de obicei efectuată folosind un sistem de monitorizare. În 2022, s-a acordat primul fonometru de clasa 1 din lume cu aprobare pentru microfon MEMS monitorului de zgomot SV 307A, marcând o etapă semnificativă în monitorizarea sunetului de mediu. Monitoarele de sunet din clasa 1 îndeplinesc aceleași criterii de performanță ca și sonometrele din clasa 1, conform standardelor precum IEC 61672. Monitoarele de sunet urmăresc să furnizeze date despre nivelurile de sunet pentru comparare cu limitele stabilite în diverse medii, cum ar fi traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian și instalațiile industriale. Echipamentele de monitorizare a sunetului trebuie să îndeplinească cerințe specifice, inclusiv stabilitatea pe termen lung și rezistența la mediu. Monitorizarea sunetului de mediu, conform ISO 1996-2, implică plasarea monitoarelor de sunet la o înălțime de 4 m pentru a minimiza interferența de la surse de sunet nerelevante. Monitorizarea nesupravegheată a sunetului înregistrează continuu sunetul fără intervenția umană. Monitorizarea online a sunetului este esențială pentru orașele durabile și sănătatea urbană, cu datele trimise către un centru de colectare prin comunicare la distanță. Limitele permise de decibeli pentru sunetul ambiental variază în funcție de locație, de obicei 65 dBA pentru zi și 55 dBA pentru noapte. Microfoanele MEMS au devenit indispensabile în monitorizarea sunetului, oferind economii de costuri, rezistență și performanțe comparabile cu microfoanele clasice cu condensator. Viitorul monitorizării sunetului implică tehnologii emergente pentru măsurarea și analizarea precisă și eficientă a sunetului, inclusiv urmărirea datelor în timp real și algoritmii de învățare automată.
 



Inregistreaza-te

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!