Directivitatea zgomotului - Metode îmbunătățite de identificare a surselor de zgomot

 
Directivitatea zgomotului - Tehnici avansate de localizare a surselor sonore
 
În contextul monitorizării zgomotului, cercetarea de față introduce o analiză detaliată a impactului alegerii locației de măsurare asupra acurateței detectării surselor sonore. Un caz interesant analizat este cel al perceperii lătratului unui câine ca venind din direcția superioară a unui dispozitiv de monitorizare. Acest incident neobișnuit nu doar că adaugă o notă de umor prin sugestia comică a câinilor zburători, dar ilustrează și dificultățile întâmpinate în localizarea precisă a zgomotelor, accentuând nevoia de alegere meticuloasă a locației de monitorizare, în conformitate cu standardele ISO 1996-2:2017.

Utilizând aparatul de măsurare SV 200A, specializat în evaluarea directivității zgomotului pe axe orizontale și verticale, studiul compară eficacitatea acestuia în două puncte diferite, situate în apropierea traseelor aeriene ale unui aeroport. Această analiză comparativă subliniază cum caracteristicile fizice și ambientale ale locației influențează precizia înregistrărilor sonore și arată cum automatizarea identificării evenimentelor sonore poate îmbunătăți eficiența monitorizării zgomotului.



Explorarea directivității zgomotului - Definiție și Aplicații:

Directivitatea zgomotului descrie modelul de propagare al undelor sonore de la o sursă de zgomot. În contrast cu sursele omnidirecționale, care distribuie sunetul egal în toate direcțiile, sursele direcționale emit undele sonore predominant într-o anumită direcție. Această trăsătură este vitală în numeroase domenii, precum ingineria acustică și monitorizarea ambientală a zgomotului, influențând semnificativ percepția și măsurarea sunetului în diverse medii.

Aprofundarea înțelegerii directivității este crucială pentru a localiza corect și pentru a diminua zgomotele nedorite, mai ales în medii complexe, cum ar fi zonele dense urbane sau aproape de aeroporturi. De exemplu, prin analiza modelelor de directivitate ale zgomotului produs de aeronave, specialiștii pot proiecta bariere acustice mai eficiente și pot implementa strategii de reducere a zgomotului care să protejeze comunitățile rezidențiale adiacente. În tehnologia audio, înțelegerea directivității difuzoarelor este esențială pentru a îmbunătăți acustica spațiilor și a optimiza configurațiile sistemelor audio, asigurând astfel o experiență de ascultare de înaltă calitate.

Pentru a măsura directivitatea, inginerii folosesc tehnici avansate care includ măsurători din multiple puncte în jurul sursei sonore și analiza datelor pentru a construi un model al comportamentului acustic. Această abordare ne permite să avem o imagine mai clară a modului în care sunetul se răspândește într-un anumit mediu, facilitând proiectarea de soluții acustice mai eficiente.
 




 
Măsurarea directivității zgomotului cu stația SV 200A:

Stația de monitorizare SV 200A reprezintă o soluție inovatoare în domeniul acusticii, oferind o capacitate superioară de măsurare a directivității zgomotului față de metodele tradiționale care utilizează un singur microfon. Central în acest sistem este un microfon cu condensator, plasat în inima dispozitivului pentru a efectua măsurători de bază ale nivelului de sunet. În plus, dispozitivul este echipat cu patru microfoane MEMS, poziționate strategic pe laturile dispozitivului, pentru a capta sunetul din diferite direcții.

Această configurație complexă permite stației SV 200A să analizeze sunetele captate din multiple unghiuri. Dispozitivul determină direcția zgomotului dominant folosind tehnici de analiză a diferențelor de semnal și fază între microfonul central și cele laterale. Aceasta metodologie nu doar că amplifică acuratețea măsurătorilor, dar și facilitează o reprezentare detaliată a distribuției sonore în sectoare unghiulare, capturată și înregistrată în timp real.
Astfel, SV 200A devine un instrument esențial în contexte unde identificarea precisă a direcției zgomotului este crucială, cum ar fi în zonele urbane dens populate sau în proximitatea infrastructurilor de transport, cum sunt aeroporturile și autostrăzile. Măsurătorile precise ajută la proiectarea soluțiilor de control al zgomotului și la îmbunătățirea calității vieții în zonele afectate de poluarea sonoră.





Importanța locației în analiza directivității zgomotului:

Selectarea corectă a locației pentru măsurarea zgomotului este crucială pentru determinarea precisă a directivității surselor sonore. Alegerea locului de măsurare afectează direct acuratețea cu care se pot determina direcția și intensitatea undelor sonore, aspecte esențiale pentru a înțelege cum se răspândește zgomotul în diverse medii.

O locație strategic aleasă permite colectarea datelor sonore fără interferențe, vitală pentru analizarea corectă a patternurilor de directivitate ale zgomotului. Aceasta este particular de relevant în contexte unde gestionarea zgomotului necesită precizie și atenție, precum în planificarea urbană sau în studiile de impact fonic. Alegerea adecvată a locului de măsurare asigură că rezultatele reflectă comportamentul autentic al zgomotului, fără a fi alterate de factori ambientali, cum ar fi reflexiile de pe clădiri sau teren. Acest lucru facilitează dezvoltarea de strategii de atenuare a zgomotului care sunt cu adevărat adaptate la specificitățile sursei sonore și la caracteristicile mediului înconjurător.




Studiu de Caz: evaluarea impactului locației de măsurare asupra datelor de zgomot ale aeronavelor

Acest studiu a avut ca obiectiv evaluarea modului în care selecția locului de măsurare influențează acuratețea și relevanța datelor colectate despre zgomotul produs de aeronave. Realizând două măsurători diferite în zone situate în apropierea traseelor de zbor ale avioanelor, cercetarea a investigat efectele locației asupra acurateței datelor de zgomot capturate.

Utilizând sonometrul SV 200A de la Svantek, conform specificațiilor IEC 61672-1:2013 pentru aparate de măsură de Clasa 1, experimentul a implicat compararea nivelurilor de zgomot măsurate în două locații adiacente aceluiași aeroport. Locațiile alese, situate strategic pe traseele aeronavelor, au fost esențiale pentru a determina cât de mult influențează poziționarea asupra preciziei măsurătorilor de zgomot. SV 200A, configurat pentru monitorizarea continuă și automată a zgomotului și capabil să transmită date în timp real prin serverul cloud SvanNET, a fost instalat pe un stâlp înalt de 4 metri, garantând o colectare de date consistentă și de încredere la ambele site-uri de măsură.



Monitorizarea avansată a directivității zgomotului cu stația SV 200A:

Stația de monitorizare a zgomotului SV 200A este specializată în detectarea precisă a directivității zgomotului pe planuri orizontale și verticale. Echipată cu un microfon central cu condensator pentru măsurători generale ale nivelului de sunet, stația este completată de patru microfoane suplimentare dispuse simetric în jurul perimetrului său. Această configurație unică utilizează metode avansate de analiză a semnalului și diferențe de fază pentru a determina cu acuratețe direcția surselor dominante de zgomot de-a lungul ambelor axe.

Metodologia adoptată de SV 200A permite nu doar captarea și înregistrarea nivelurilor de sunet continuu echivalente (Leq) din diverse sectoare unghiulare pe parcursul timpului, dar și o analiză detaliată a acestora. Prin aceasta, stația îmbunătățește semnificativ capabilitățile de raportare, identificând eficient sursele de zgomot și facilitând filtrarea datelor. Aceste caracteristici fac din SV 200A un instrument esențial pentru proiectele de acustică urbană și industrială, unde înțelegerea complexității peisajului sonor este crucială.




Configurația și locațiile măsurătorilor de zgomot în proximitatea aeroportului:

Setările de măsurare pentru acest studiu au fost configurate pentru a captura date complexe, incluzând un istoric de timp de 1 secundă pentru analizele LAeq, LAmax și banda de 1/3 octavă, precum și directivitatea zgomotului pe axele XY și Z. Înregistrările audio, efectuate la o calitate de 24 kHz, au fost folosite pentru analiza auditivă. Un sistem GPS încorporat a asigurat sincronizarea timpului și localizarea precisă a măsurătorilor.
Măsurătorile au fost realizate în două locații strategice în apropierea unui aeroport:
  • Punctul de măsurare A: Amplasat lângă o gospodărie și un drum, în directa apropiere a traiectoriei aeronavelor. În această locație, reflexiile proxime au provenit de la peretele unei clădiri, situat la aproximativ 3 metri de microfon, și de la un copac la circa 4 metri distanță.
  • Punctul de măsurare B: Localizat într-un câmp deschis, tot în apropierea traiectoriei aeronavelor. Acest punct a oferit o captare a zgomotului fără obstrucții majore, favorizând astfel o analiză mai curată a datelor.
Măsurătorile au fost efectuate în zile diferite, în timpul orelor de funcționare ale aeroportului, cu microfoanele montate la o înălțime de 4 metri. Această configurație a asigurat consistența și comparabilitatea datelor între cele două puncte de măsurare, permițând o evaluare riguroasă a influenței locației asupra acurateței datelor de zgomot.



 
Procesarea datelor de zgomot conform ISO 1996-2:2017:

Conform standardului ISO 1996-2:2017, măsurătorile de zgomot ambiental implică mai multe etape de postprocesare, detaliindu-se în ISO 20906. Acestea includ extragerea, clasificarea și identificarea evenimentelor de zgomot.
  • Extragerea evenimentelor de zgomot este realizată pe baza criteriilor acustice stabilite, precum nivelurile de presiune acustică ponderate A. Software-ul de post-procesare facilitează identificarea acestor evenimente prin funcții de căutare pentru specificații cum ar fi LAeq peste 55 dBA.
  • Clasificarea evenimentelor de zgomot se extinde prin includerea informațiilor suplimentare precum durata evenimentului (de exemplu, LAeq peste 55 dBA cu o durată minimă de 10 secunde). Sistemele moderne de monitorizare adaugă la aceste criterii direcția zgomotului, ceea ce permite clasificarea automată a evenimentelor. De exemplu, un zgomot de aeronavă este anticipat să provină de deasupra microfonului stației.
  • Identificarea evenimentului de zgomot utilizează date non-acustice pentru a spori acuratețea. Aceasta poate include informații de la radar sau planuri de zbor de la aeroporturi, esențiale pentru asocierea zgomotului cu sursa specifică.
În evaluarea finală a datelor, este crucială eliminarea evenimentelor nedorite. Diverse metode pot fi aplicate pentru a filtra aceste perturbații, în funcție de contextul specific. Înregistrările audio joacă un rol important în această etapă, permițând identificarea și eliminarea surselor de zgomot irelevante, cum ar fi lătratul unui câine, care a fost excluse din analiza finală.




 
Procesul de clasificare și identificare a evenimentelor de zgomot utilizând Software-ul SvanPC++:

Utilizând software-ul SvanPC++, evenimentele de zgomot generate de aeronave au fost extrase din înregistrările temporale la locația A. În cursul analizei, au fost identificate anumite evenimente neobișnuite. Evaluarea directivității a relevat că sursa zgomotului dominant era situată deasupra microfonului. Chiar dacă caracteristicile spectrale ale zgomotului diferă de cele ale aeronavelor, nivelul acestuia era comparabil cu cel al zgomotului produs de avioane. Ascultarea înregistrărilor audio a clarificat că sursa acestui zgomot era, de fapt, un câine care lătra.

Pentru a verifica direcția zgomotului, au fost utilizate coordonatele GPS ale stației SV 200A și funcția de localizare Google Maps încorporată în SvanPC++. Înregistrările direcționale, atât verticale cât și orizontale, indicau proveniența zgomotului, dar ridicau o întrebare intrigantă: cum poate un câine situat la pământ să fie perceput ca fiind deasupra stației montate la 4 metri înălțime?
Investigațiile suplimentare, utilizând Google Maps Street View și o analiză direcțională detaliată, au sugerat că lătratul câinelui, situat lângă o poartă, a fost reflectat de acoperișul unei case vecine, creând impresia că zgomotul venea de deasupra (conform Figurii 7).


Concluzii - impactul locației de Măsurare asupra Automatizării Identificării Evenimentelor de Zgomot

Studiul a subliniat semnificativ că alegerea locului de măsurare influențează direct eficiența și acuratețea automatizării procesului de identificare a evenimentelor în etapa de postprocesare a datelor. În particular, amplasarea punctului de măsurare B într-un câmp deschis, fără suprafețe reflectorizante în proximitate, a facilitat extragerea automată și precisă a evenimentelor de zgomot generate de aeronave. Pe de altă parte, locația punctului de măsurare A a prezentat provocări semnificative datorită reflexiilor sonore provenite de la peretele unei clădiri situate la aproximativ 3 metri de microfon.
Utilizarea instrumentelor avansate în post-procesarea datelor, cum ar fi înregistrările audio, localizarea prin GPS și analiza directivității zgomotului, a permis verificarea și confirmarea precisă a evenimentelor detectate. Acest studiu a confirmat într-un mod umoristic că, deși câinii nu pot zbura, zgomotul pe care îl produc poate să "zboare", demonstrând astfel importanța unei înțelegeri corecte a dinamicii zgomotului în medii diverse.
 

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!